if only

uneori e ca o ruleta ruseasca, alteori simplu, delicat, suav...abia atingand cu buricele degetelor varful firelor de par ... un film revazut dupa aproape 3 ani, ca intr-un ciclu complet ... daca prima oara a pornit de la o melodiede care m-am indragostit si a ajuns si la altii, acum a venit prin cineva - mi-ar placea sa stiu de cum, doar ca ... imi place actrita asta, are o delicatete si o miorlaiala atat de proprii mie incat ma mangaie zambetul ei de parc-ar inflori din sufletul meu....aaa cica vorbeam despre cum sa vezi un film a doua oara ...pai sa vedem - initial m-am aricit, cunoscand in mare subiectul, imi spuneam ca nu e un film necesar a fi vizionat de doua ori, apoi mi-am amintit de somebody si de atatea ori cand constatam ca stiam, dar uitasem si poate, nu in ultimul rand, pentru ca aaa ma ispiteste sa ghicesc de cum-ul ... ce nu-mi aminteam? ca Ian a transformat soiul ala de deja vu, in ceva nou si minunat; ca dintr-o persoana neatenta la nimic din afara domeniului sau de activitate s-a transformat pret de o noapte si ceva repetitii, in cineva atent, cald, gata sa-si recunoasca temerile, slabiciunile, interesat de noi mai mult decat de eu ...  ce m-a atins? discursul ei din restaurant ... poate pentru ca exista uneori un atat de special moment in care realizez ca desi primesc ce imi doresc, nu e deloc cum imi doresc si asta, deja anuleaza ce-ul sau poate pentru ca imi doresc atat sa stiu ce si cat si cum, de uit sa adresez intrebarile si asta doare ... ce-mi paru izbitor? daca ar fi ultima zi pe pamnat si raspunsul - le uitasem, complet!! desi m-a bantuit multa, multa vreme cineva cu intrebarea asta ... altceva? uitasem complet de gestul lui de a favoriza partea ei creativa, uitasem complet ca mai e o melodie, bine nu m-am indragostit de ea, dar totusi exista si sant acolea cateva, cateceva pe atat de pe placu-mi incat as mai asculta-o o data ... singurul lucru pe care il retinusem, despre film, fusese ceea ce imi spune succint melodia - cum sa ridici capul si sa-ti intinzi aripile si sa zbori, ingaduindu-ti intai timpul de jelire, pentru ca bagajul de prisos sa ramana pe jos, azvarlit precum pozele ...

puzzeled

- Ingerii sunt iubire in miscare. Care nu se opreste niciodata, care lupta ca sa creasca, fiind dincolo de bine si de rau. Iubirea care devoreaza totul, care distruge totul, care iarta totul.Ingerii sunt facuti din iubirea aceasta, si - in acelasi timp - sunt solii ei.
Iubirea ingerului exterminator, care ne ia intr-o buna zi sufletul, si a ingerului pazitor, care ni-l aduce inapoi. Iubirea in miscare.
- Iubirea in razboi, spuse ea.
- Nu exista iubire pasnica. Cine cauta asa ceva e pierdut.

...                 
 - Ca sa vezi un inger iti trebuie trei lucruri ... si pe langa aceste trei lucruri, iti mai trebuie si curaj. Curaj de femeie, curaj adevarat. Nu curaj de barbat.
...

-  Care sunt cee trei lucruri necesare ca sa vorbesc cu un inger? intreba el cand ea se pregatea sa plece.

Sa rupi un pact. Sa ierti pe cineva. Sa faci un ramasag, i-a raspuns Wahalla 

      

...
Walkirii: nimfe din palatul lui Wotan. 
Habar nu avea cine era Wotan, Dar nu era important.

Soli ai zeilor, conduceau eroii spre moarte - si apoi, in Paradis.
Soli ca si ingerii. Moarte si Paradis. La fel, ca si ingerii.
Ii inflacareaza pe luptatori prin dragostea pe care farmecul lor o trezeste in sufletele lor si prin exemplul de bravura in batalii, calarind intotdeaunaarmasari iuti ca fulgerul si asurzitori ca uraganul.
Nici ca puteau alege un nume mai bun, gandi ea.

Simbolizeaza betia curajului si, in acelasi timp, odihna razboinicului, aventura dragostei in lupta, intalnirea si pierderea    

Multumesc MAMA!!!

Iti multumesc pentru clipa in care ai acceptat sa-mi fi Mama. Ca ti-ai asumat raspundera de a ma indruma si de a imi fi alaturi, atunci cand eram de acord si cu atat mai mult atunci cand parea un dezacord. Iti multumesc ca ai asteptat rabdatoare sa depasesc momentele in care nu te vroiam alaturi. Iti multumesc pentru lectiile, pe care datorita intalnirilor noastre, le-am putut invata. Iti multumesc pentru toate binecuvantarile tale, stiute sau nestiute; pentru toti pruncii tai, cei nascuti sau cei nenascuti; pentru gratia cu care in fiecare clipa ma-nconjori. Iti multumesc ca esti! Iti multumesc ca sunt!

 

Rugăciune către mine însumi

“Sa imi permit

sa vad, sa ascult si sa visez mai mult.

Sa vorbesc mai putin.

Sa plang mai putin.

Sa vad in ochii celor care ma privesc, admiratia

pe care mi-o poarta… si nu invidia

pe care imi imaginez eu ca o simt.

Sa ascult cu urechile atente

Si cu gura nemiscata,

Cuvintele care se transforma in gesturi

Si gesturile care devin cuvinte.

Sa-mi permit sa ascult intotdeauna ceea ce nu

mi-am permis sa ascult.

Sa stiu sa implinesc

visele care se nasc in mine si pentru mine,

si care mor cu mine, pentru ca n-am stiut ca sunt vise

Atunci,

sa pot trai

visele posibile

si cele imposibile;

acelea care mor

si reinvie

cu fiecare nou fruct,

cu fiecare noua floare,

cu fiecare caldura noua,

Cu fiecare noua picatura de roua,

cu fiecare noua zi.

Fie sa pot visa aerul,

sa pot visa marea,

sa pot visa iubirea.

Sa imi pot permite linistea formelor,

a miscarilor,

a imposibilului,

si a imensitatii, cu toata profunzimea.

Sa-mi pot inlocui cuvintele

Cu o atingere,

Cu un sentiment,

Cu intelegerea,

Cu secretul lucrurilor celor mai rare si pretioase,

Prin rugaciunea interioara

(aceea pe care o striga inima mea si

pe care numai ea o asculta,

Si la care numai ea raspunde).

Sa pot da masura potrivita afectiunii,

Sa experimentez forma,

Sa zaresc curbele,

Sa desenez liniile drepte,

Si sa invat savoarea exuberantei care ni se

arata in micile intamplari

ale vietii.

Sa pot reproduce in suflet,

Imaginea care patrunde prin ochii mei

devenind parte suprema a naturii,

creandu-ma si recreandu-ma in fiecare moment.

Sa pot plange mai putin de tristete

si mai mult de bucurie.

Lacrimile mele sa nu fie in van,

Si nici indoielile mele sa nu fie zadarnice.

Sa stiu sa ratacesc calea,

Dar sa pot sa imi recuperez destinul

cu demnitate.

Sa nu-mi fie teama de nimic,

mai ales de mine insumi sa nu ma tem:

- Sa nu-mi fie frica de fricile mele!

Sa adorm

atunci cand vine timpul sa vars lacrimi inutile,

si sa ma trezesc cu inima plina de sperante.

Sa pot face din mine o persoana calma,

in mijlocul propriilor mele nelinisti.

Intelept in propriile mele limite,

mici si inexacte.

Sa fiu umil in fata maretiei,

a gafelor si naivitatii.

Sa pot realiza cat de neinsemnate sunt

maretiile mele si cat de pretioasa este micimea mea.

Sa-mi permit sa fiu mama,

sa fiu tata, si, daca va fi necesar,

sa fiu orfan.

Sa-mi permit sa ii invat pe ceilalti putinul

pe care il stiu si sa invat eu insumi nenumaratele

lucruri pe care nu le stiu.

Sa impartasesc ceea ce imi vor arata maestrii

Si sa inteleg bucuria cu care cei simpli isi

impartasesc experientele;

Sa respect neconditionat fiinta;

fiinta in sine, fara nimic altceva ce ar putea avea dincolo de esenta ei.

Sa insotesc singuratatea celui care a sosit,

Sa ma predau motivului celui care a plecat,

Si sa accept bucuria celui care a ramas.

Sa pot iubi si sa fiu iubit.

Sa pot iubi chiar daca nu sunt iubit.

Sa fiu bland atunci cand primesc mangaieri;

Sa mangai chiar si atunci cand nu am parte de

blandete.

Sa nu fiu niciodata singur, nici macar cand imi doresc sa fiu singur.

Amin”.

Oswaldo Antonio Begiato

te port

te port 
pe umeri ca pe un vis visat azi noapte ..

si in soaptele pierdute singure-ntr-o viata.

te port 
de parca m-am imbracat cu tine

si-n locul pieii mele, a ta, 
s-a ntins imbatator pe al meu corp.

te port in vise si in clipe, in falfairi de pleoape

si in a dansului melodioasa unduire ...

te port in stropi de ploaie, pe obraji prelinsi

te port pe buze, te port in par ...

sunt toata tu

si esti tot doar eu

iti scriu uneori

iti scriu uneori... 
cu bucuria inceputului
tandru si timid ...
iti scriu ...
de parca timpul nu a existat 
si nici n-ar exista vreodata;
cautand sa cuprind 
in doua cuvinte o mie de gesturi 
pe care le intreup 
inainte de a le porni ...
nu sper sa imi raspunzi,
pentru ca stiu, 
acolo unde tu esti 
cuvintele ajung in alta forma
prelunga poate,
cu siguranta diafana ...
si totusi simt zambetul 
ce te mangaie citindu-ma ...

pentru el iti multumesc
si iti scriu uneori. 

Lectii

   ”De fiecare dată când intri în contact cu cineva, caută să răspunzi la întrebarea: oare ce încearcă acest om să mă înveţe? Sper că nu ai atâta naivitate încât să-ţi imaginezi că te poţi duce la el pentru a-1 întreba: "Ştii ceva? M-am săturat. Spune-mi direct ce vrei să învăţ de la tine." Nimeni nu va recunoaşte nimic. Sunt nişte actori desăvârşiţi (ca lectură suplimentară îţi recomand teoria vieţii ca o piesă de teatru). Singura informaţie autorizată este aceasta, furnizată de mine. Acordă-mi puţin credit. Şi pentru că am o simpatie specială pentru tine, ca ultim discipol, îţi voi da în continuare câteva exemple de învăţare, din care te poţi inspira.

Secretara abia dacă te priveşte şi ţi se adresează ca şi cum ai fi proaspătul absolvent al unei şcoli de debili mintali. Ea încearcă din greu să te înveţe ceva despre respect.

Casiera de la bancă are o repeziciune în mişcări comparabilă cu cea a unei octogenare paralizate. Într-o jumătate de oră ai înaintat 40 de centimetri şi te gândeşti deja să renunţi la abonamentul Connex, a cărui factură ai dori să o achiţi în următoarele 3 ore. Ea se trudeşte să te înveţe ceva despre răbdare.

În timpul examenului oral, profesorul te-a fixat mai bine de 10 minute, având o figură inexpresivă. El s-a chinuit să te înveţe ceva despre sprijin.

Muncitorii pe care i-ai angajat pentru a-ţi renova casa se opresc imediat din muncă şi devin foarte atenţi la compoziţia unei sticle cu vin, dacă-ţi trece prin cap să-i slăbeşti din ochi. Ei se forţează să te înveţe ceva despre datorie.

Tatăl tău te îmbrăţişează o singură dată pe an, de ziua ta. El încearcă să te înveţe ceva despre tandreţea paternă.

Fratele tău, care ajunge acasă înaintea ta, se ocupă minuţios de prăjituri, având grijă să nu-ţi mai rămână nici una. El se străduie să te înveţe ceva despre generozitate.

Copilul tău cheltuie într-o singură zi banii de buzunar pe toată săptămâna. El se zbate să te înveţe ceva despre chibzuinţă.

Partenerul tău îţi cotrobăie prin telefon sau pe mail, pentru a vedea ce mesaje ai mai primit. El depune mari eforturi pentru a te învăţa ceva despre încredere.

Mama ta e în permanenţă nemulţumită de notele pe care le ai. Când iei note maxime nu spune nimic, când iei note mai mici de 10 te critică. Ea se căzneşte să te înveţe ceva despre apreciere.

Prietena ta cea mai bună face public un anumit lucru despre tine, pe care o rugasei explicit să nu-1 mai spună la nimeni. Ea încearcă să te înveţe ceva despre confidenţialitate.

    Sper că ţi-am oferit suficiente exemple pentru a te raporta la viaţă altfel decât prin întrebarea "De ce-mi faci asta?", însoţită de numeroase trăiri negative. Acum ştii. Mai e nevoie de un pas, foarte, foarte mic. Să gândeşti cu propria ta minte şi să-ţi asimilezi lecţiile. "

        De cate ori prima ta reactie, in  momentul in care ceva sau cineva a facut ca ceea ce asteptai sa nu iti fie acordat, te-ai suparat sau enervat? Apoi, dupa ceva vreme ai realizat cat de minunat te-a ajutat acel ceva in a cunoaste, in a evolua si chiar, in a te cunoaste ca cel care esti acum? 

        Fiecare moment, fiecare gest, fiecare respiratie este o oportunitate de a iti cunoaste limitarile, de a fi fata in fata cu acela care esti, de a te intelege mai bine si a te accepta.  Fiecare situatie neplacuta, stanjenitoare, deranjanta, ndiferent ca este vorba de casiera, de frate sau un necunoscut, fiecare nuanta de verde crud al oricarui adevar taios te pune fata in fata cu cine esti, care iti sunt neacceptarile, neintelegerile, luptele, dar totodata si lectia pe care o ai de invatat. De tine depinde cum si daca le si folosesti. Si, cand asta se intampla, tot ce-ti mai ramane de facut este sa multumesti ... acelui ceva, cineva sau universului, nu conteaza! Totul e sa multumesti.